Gura şi cureaua lată

În vreme ce gura premierului Boc a grăit ritos că „România trece în aceşti ani prin cea mai dificilă perioadă după cel de-al Doilea Război Mondial”, guvernatorul BNR Mugur Isărescu face o constatare de bun-simţ, cu valoare de scatoalcă aplicată peste ceafă unei loaze. „Vrem să ieşim din criză, dar economia are 30-40% psihologie. Ce bancher poate să se aventureze să dea credite, când toată atmosfera asta pe care o simte în jurul său este neagră şi mai este şi tot şomajul ăsta!?”, a spus Isărescu. Cei care mai au răgazul să analizeze vorbele persoanelor publice, ar putea interpreta declaraţia guvernatorului ca un mesaj transmis cât se poate de elegant primului ministru. În esenţă nu este altceva decât constatarea devenită zicală: „Dacă tăceai, filosof rămâneai!”

Ce-i drept, nu e om pe care să nu-l fi luat gura pe dinainte. Numai că, atunci când te afli în fruntea unui guvern, trebuie să ştii că, mai abitir ca oricând, aceeaşi gură îţi poate bate posteriorul. Şi asta nu pentru că ar fi vorba de posteriorul tău, ce stă cufundat confortabil în fotolii tapisate cu piele, ci pentru că la mijloc sunt posterioarele celor cu rate bancare şi copii în întreţinere. E vorba de „amărâţii ăia” pe care-i linguşeşti o dată la patru ani şi cărora le arunci praf în ochi, strategic, cu puţină vreme înainte de alegeri. Dar nimic din toate acestea nu reprezintă o noutate în România. Cu excepţia inconştienţei afişate de un înalt oficial al statului român.

Consecinţele în mediul de afaceri ale unei afirmaţii de genul celei făcute de Emil Boc sunt extrem de grave. Dar mai grav este că nimeni din proximitatea premierului nu încearcă să-l tragă de mânecă şi îl lasă în legea lui. Armatele de consilieri şi „băieţi de partid” care devorează bani publici ar putea avea măcar instinct de autoconservare: „Bă, ce trăncăneşte şefu`?! Ia să-i zicem s-o lase mai moale că poate ne scurtează «mandatul».” Dacă „băieţilor deştepţi” nu le dă nici măcar atâta lucru prin cap, guvernatorul BNR ne dă discret de înţeles cam ce alternativă am avea, noi, amărăştenii: „Dacă mai văd de mai multe ori la televizor că România mănâncă 70% din import, mă sperii şi poate emigrez şi eu”.

RADU GEORGE, jurnalist, licenţiat în ştiinţe juridice şi în teologie